M-am născut în toiul iernii într-un oraș dunărean, monoton și cenușiu. Și m-au numit părinții Florentina (cred) după floare-de-nu-mă-uita și nu după flori care se uită. Am învățat să merg desculță prin iarbă de aprilie, să râd cum râde soarele în august, să scriu despre covoare de frunze multicolore și să citesc la gura sobei.